O LUME NOUĂ – Am știut vreodată cine suntem?
Suntem oameni liberi, într-o lume liberă, cu drepturi și obligații prevăzute în articolele legii fundamentale a fiecărui stat, Constituția.
Ce se întâmplă acum, în aceste zile, în lume? Este, oare, atât de greu de înțeles sau preferăm să ne ascundem capul în nisip, la fel ca struții?
Înțelegem bine ce vom deveni? Vom deveni o super rasă umană, de tip android, o rasă mai puternică, foarte smart. O rasă selectă.
Nu vom putea impune propria noastră voință în ceea ce privește propunerea de a ne implanta un micro-cip, mic cât un bob de orez sub pielea de la mână.
Și de ce ar trebui să ne opunem unei propuneri atât de minunate, atât de hi-tech, de a ne îmbunătăți viața noastră complicată?
Avem nevoie de progresul științific, nu putem rămâne la nivelul populației medievale.
Nu ne dăm seama că ăsta este viitorul și nu vom putea trăi fără tehnologia noastră ce a devenit atât de indispensabilă în viața noastră?
Nu este fantezie science-fiction, ci este realitate tangibilă, pusă deja în aplicare în Suedia și SUA.
Ne-o expune într-un video, parte dintr-o conferință de prezentare a propriei societății, tânărul Eric Larsen, manager al firmei Biohax Italia, o start-up suedeză care…
…a făcut posibilă plata oricărei sume de bani prin intermediul unui micro-cip implantat sub pielea mâinii.
Vă sună cunoscut? Eu am citit despre așa ceva prin 1995, atunci când mama îmi dăduse o carte minusculă, foto-copiată, ce se plimba din mână în mână pe la fabrica unde ea lucra.
Dar să ne întoarcem la minunatele servicii incluse în prețul micro-cip-ului. Ni se spune că toate activitățile cotidiene vor fi îmbunătățite în mod radical, prin folosirea acestei noi tehnologii.
Nu vom mai avea nevoie de un portofel, pentru că toate documentele noastre vor fi încorporate în memoria acestui micro-robot.
Vom avea înregistrate toate numerele de cont curent, toate cărțile de credit și toate tranzacțiile vor fi efectuate într-un mod foarte simplu și eficient, fără niciun fel de pericol de hacker-are al datelor sensibile cuprinse în micul ”bob de orez”.
Vom avea codul de la sistemul de alarmă al casei, codul de pornire al motorului de la propria mașină, badge-urile de la serviciu, de la sala de sport sau de la piscină.
Nu vom mai avea nevoie de a ne aduce aminte tot felul de password-uri inutile pentru fel de fel de profiluri: FB, Instagram, email și vom putea accesa foarte rapid și eficient propriul profil Linkedin.
Ca atare, ne vom putea lipsi de cheile de la casă, de cărțile de credit, de bloc-notes-ul cu password-uri, de cardul de la mașină, de tot felul de hârțoage care cuprind datele noastre din cartele clinice și certificatele noastre identificative.
Ce poate fi mai frumos decât să folosim mâinile într-o mișcare spasmodică deasupra unui dispozitiv de lectură al unui Qrcode?
Nu-i așa că sună foarte frumos? Doar ne-am obișnuit să stăm acasă, departe unul de celălalt, ne-am obișnuit să ne uităm cu frică la semenii noștri, posibili purtători de viruși ucigași.
Ne place atât de mult să ascultăm știrile lor care sunt trecute drept alea bune și să ne fie frică să ascultăm opinii diverse, doar sunt subliniate ca fiind fake-news!
Acceptăm măști care ar putea să ne facă mai mult rău decât bine și am rămas închiși în casă, că doar ”va fi totul bine”.
Am pierdut rapid libertatea noastră de mișcare, de reunire, de exprimare și de gândire, dar vom accepta orice doar pentru a putea ieși un pic din casă, pentru un ”bonus” mizerabil pe care ”ei” ni-l vor arunca la fel cum arunci o coajă de pâine uscată unui câine, pe stradă.
Suntem terorizați și vulnerabili în fața celor care vor să impună realități de super-control al populației și diminuare drastică a celor defavorizați de soartă.
Nu putem să ne dezintoxicăm de canapeaua noastră comodă, de Netflix-ul nostru care ne dă filme pe tavă, de Facebook-ul nostru cel de toate zilele.
Nu înțelegem că lăsăm noua generație pe mâna unor rău-făcători, care i-au izolat chiar acum, când ei au mai multă nevoie de experiența lor interpersonală…
…experiență absolut necesară creșterii și dezvoltării lor ca indivizi ce vor aparține unei societăți ce ar trebui să fie sigură și liberă.
Am obligat copiii să stea ore întregi închiși între patru pereți, să urmărească viziunile distorsionate ale conexiunilor cu învățătorii sau profesorii, fără pauze sau recreații, fără contacte sociale.
Am obligat copiii noștri să stea sub undele 4G sau 5G, extrem de dăunătoare, promițându-le că vor putea ieși din nou după ce vor pune o brățară electronică, cu aspect atât de interesant și deziderabil.
Ceea ce nu știu copiii noștri este că brățara se va lumina și va emite un sunet ascuțit dacă vreunul dintre ei va decide să se apropie de un altul mai mult decât este permis.
Copiii nu vor mai ști să se joace, fiecare va trebui să rămână închis în propriul pătrățel de libertate iluzorie, că doar i-am obișnuit cu lockdown-ul. Până când?
Răspunsul este unul foarte simplu: până când nu li se va introduce micro-cipul mult dorit, până când nu vor deveni Generația-Număr de Citit Qrcode.
Până când nu vor fi vaccinați în mod obligatoriu cu vaccinurile create de marile corporații vândute unui demon colonizator. Până când nu vor deveni androizii de care are atâta nevoie realitatea asta nouă.
Eric Larsen spune, cu o mândrie nedisimulată, că Biohax face parte din curentul vertical al transumanismului și al biohackingului.
Acestea sunt cele două curente care tind la realizarea unui nou gen de oameni-hibrizi, eterni, prin introducerea ”mașinii” în corpul uman. Practic, copiii noștri, viitoarele generații (dar poate că și noi ) vom deveni cyborgi.
Acest lucru ar trebui să ridice anumite semne de întrebare: este oare corect și etic implantarea acestor micro-cipuri în organism și încercarea de a deveni imortali?
Nu că ar fi prima dată când se vorbește sau se caută nemurirea!
De ce această realitate începe să ia o amploare deosebită acum, în momentul în care avem de a face și cu teribila, incredibila și imbatibilă epidemie devenită pandemie, pentru că așa a vrut OMS-ul, de coronavirus- covid 19?
Poate că cineva se folosește de atavica frică a omului de moarte pentru a introduce cu un aspect plăcut, ce merită a fi luat în considerare pentru viitor, sau, de ce nu, chiar pentru clipa de față.
Merită să aruncăm în aer economia țărilor, libertatea și sănătatea mintală a populației?
Merită, oare, să ne transformăm în sclavii unei puteri necunoscute doar pentru satisfacerea unor capricii ridicole legate de tehnologie și ușurința zilei de mâine?
Merită oare închiderea locurilor de cult și obligarea întregii omeniri la singurătate și neîncredere demoralizatoare?
Ce ne deosebește pe noi, oamenii, de celelalte făpturi, terestre sau extraterestre? Existența sufletului și a liberului arbitru ce ne-a fost dăruit de Dumnezeu.
Eu zic că ar trebui să folosim în mod corect libertatea de a alege. Să nu ne lăsăm influențați de opiniile futuristice ce ni se propun, ci să cântărim bine alegerile noastre și ale guvernanților noștri, atât cât mai vom avea timp pentru alegeri.
Copiii noștri au încredere în noi. Să nu-i lăsăm pe mâna prădătorilor, să avem grijă de ei să nu se înstrăineze.
Copiii cresc sănătoși și echilibrați numai în prezența unei vieți făcute din relații interpersonale, contacte și emoții.
Să nu permitem transformarea copiilor noștri în cyborgi lipsiți de sentimente, dar nemuritori. Chiar și cyborgii se strică, uneori.
Și când sistemul consideră că un cyborg este defect, îl demontează, îl schimbă cu unul nou, mai modern și mai performant.
Nu putem permite anularea emotivă a noilor generații și nici nu putem permite ca imaginile copiilor noștri să se plimbe libere prin spațiul virtual, putând fi folosite de orice persoană.
Doar știm bine cine se poate afla în spatele unui ecran și al tastaturii de la computer. Copiii de astăzi sunt cetățenii de mâine și noi, doar noi suntem responsabili de dezvoltarea lor psihofizică armonioasă.
Să nu lăsăm ca mințile să ne fie anesteziate de către mass-media acceptată de putere, să lăsăm creierele libere de a judeca ceea ce este corect sau nu. Să nu acceptăm libertatea supravegheată drept unica libertate posibilă.
Poate că ar fi mult mai bine să ne întoarcem privirile înspre trecut, atunci când bunicii și străbunicii noștri duceau o viață simplă și curată, respectând viața celorlalți, natura și, în primul rând, având frică de Dumnezeu.
Roma, 16 mai 2020
